Cercetările statistice din domeniul educaţiei asigură informaţiile necesare pentru descrierea stării de funcţionare şi a nivelului de performanţă a sistemului de învăţământ formal şi pentru analiza evoluţiilor în domeniul educaţiei, conform Institutului Național de Statistică (Tendințe Sociale 2021, p.63). Totodată, acestea asigură date comparabile la nivel naţional şi internaţional pentru utilizatorii implicaţi în elaborarea, implementarea şi evaluarea politicilor educaţionale, dar şi pentru mediul academic.
Din baza de date a Institutului Național de Statistică reiese că populația școlară este în scădere, aceasta fiind una dintre consecințele sporului natural negativ care se înregistrează în ultimii douăzeci de ani în România. În anul universitar 2020-2021 doar 16% din populația școlară erau studenții din învăţământul superior (Fig. 1).
În ceea ce privește calitatea sistemului educațional, în România postdecembristă legislația și reglementările din domeniul educației au fost constant schimbate și modificate, Legea educaţiei nereușind să cuprindă toate necesitățile din acest domeniu. În anul 2009 au fost desfiinţate şcolile de arte şi meserii (INS, Tendințe Sociale 2021, p.65), decizie care a afectat în mod vizibil industria turismului și a ospitalității. Astfel, consecințele acțiunii din 2009 afectează în prezent domeniul HoReCa prin lipsa forței de muncă și lipsa personalului calificat, iar tendințele antreprenorilor din turism sunt de a angaja forță de muncă din surse externe, în mare parte din Asia.
Participarea la educația formală în învăţământul superior aproape s-a dublat în perioada 2000 – 2020, ajungând la un procent de 42,8% din totalul populației școlare în anul universitar 2020/2021 (Fig. 2).
Evaluarea calităţii procesului educaţional pentru învăţământul superior se realizează pe baza unor indicatori elaboraţi de Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS). Distribuţia absolvenţilor din învăţământul superior, pe principalele grupe de specializări este evidențiată în Fig. 4, din care reiese că în anul universitar 2019/2020 s-a înregistrat o scădere semnificativă a studenților în mai multe domenii. Deoarece din datele disponibile în cuprinsul ediției Tendințe Sociale 2021 nu se regăsește clar delimitat sectorul turismului și al ospitalității, raportându-ne la cele două sectoare acestea pot fi asimilate domeniului Servicii, precum și domeniului Afaceri, administrație, unde se poate observa o tendință de creștere a numărului de absolvenți.
Învăţământului formal din România i se alătură educația non-formală și informală. Astfel, persoanele adulte care au dobândit pe căi non-formale și informale competențe profesionale pot fi evaluați de Autoritatea Națională pentru Calificări în centre autorizate în baza Ordinului Ministrului Educației și Cercetării și al Ministrului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei 4543/468/2004. Conform articolului publicat în 28 ianuarie 2022 în cadrul patformei Eurydice, care este afiliată Comisiei Europene, procesul de validare pentru adulții care au competențe profesionale din surse non-formale are următoarele caracteristici:
- trebuie să fie voluntar;
- trebuie efectuat în conformitate cu standardele ocupaționale stabilite;
- dovada competențelor profesionale trebuie făcută prin aplicarea diferitelor metode de evaluare aplicate în diverse contexte și cu diferite ocazii;
- evaluarea trebuie să fie independentă de educația și formarea profesională, ceea ce înseamnă că poate avea loc în afara unui program de educație sau de formare;
- evaluarea fiecărei unități de competență trebuie să se încheie cu un rezultat pentru candidat – „competent” sau „necompetent încă”.
În acest cadru non-formal și informal descris anterior, încadrăm și organizațiile neguvernamentale care se ocupă cu educația turistică, precum și alte programe asimilate educației turistice. Se regăsesc în acest cadru Asociații care își propun prin activitățile desfașurate să conștientizeze turiștii asupra spiritului civic pe care fiecare participant la o acțiune turistică este necesar să-l cultive. Un segment aparte, cu o mare responsabilitate civică, o au asociațiile care își desfașoară activitatea în turismul montan. Asociațiile care reprezintă ramura turismului montan au sarcina, după cum prezenta reprezentantul Asociației În Slujba Muntelui, de a contribui la educarea noilor generații de montaniarzi în spiritul respectului față de natură și pentru a obtine de la participanți înțelegerea și recunoașterea importanței majore a arealului montan, necesitatea conservării biodiversitații și a patrimoniului reprezentat de peisaje, resurse, locuitori, precum și a patrimoniului imaterial, obiceiuri, meșteșuguri, tradiții.
